 |
Supralegiferarea - scurta introducere
Supralegiferarea reprezinta productia in exces de acte normative cu acelasi obiect de reglementare sau normarea exagerata si mult prea rigida a relatiilor dintre cetateni la un nivel de detaliu care determina constrangeri inutile in loc de a lasa loc de actiune subiectilor de drept la care face referire.
De multe ori aceste reglementari in detaliu sunt lipsite de consistenta si chiar nefundamentate prin ansamblul prevederilor cuprinse in respectivul act normativ.
Statistic vorbind, in Romania supralegiferarea a devenit un mod de viata pentru parlamentarii care au declansat un adevarat concurs de legi in incercarea de a-si justifica activitatea in Parlament si de a dezminti mitul absenteismului si al odihnei la post, atat de mult mediatizate.
Astfel daca in perioada 1993 1996 Parlamentul emitea circa 100 150 de legi pe an, intre 1997 si 2000 s-a ajuns la 200 250 de legi pe an. Perioada 2001 2004 a fost totusi cea mai prolifica atingandu-se recorduri care au oscilat intre 600 si 800 de legi pe an. Ceea ce inseamna o medie de 2 3 legi pe zi. In ultimii ani media se pastreaza in jurul a 400 de legi pe an ceea ce nu denota neaparat o intrare in normalitate cat o lipsa de consens la nivelul grupurilor parlamentare care creeaza blocaje ale procesului legislativ.
Daca in ceea ce priveste ordonantele guvernamentale cifrele au oscilat cu o oarecare constanta intre limitele de 50 si 150 de ordonante pe an, nu acelasi lucru se poate spune despre ordonantele de urgenta. In perioada 1997 2000 Guvernul a tinut, pare-se loc si de Parlament atingand in 2000, sub bagheta premierului Nastase, recordul pentru numarul ordonantelor de urgenta emise intr-un an 300!!!!
Hotararile de guvern depasesc si ele, cel putin din 1995, cu mult ordinul sutelor, osciliand intre 1500 si 2500 de hotarari pe an. Recordul il detine tot guvernul Nastase cu 2461 de hotarari emise in anul 2004.
sus Rezultatul: Un conglomerat de acte normative, multe dintre ele cu acelasi obiect de reglementare, care fie se completeaza, fie se contrazic, fie se anuleaza, fie se modifica unele pe altele astfel incat, de buna credinta fiind, chiar sa vrei sa le respecti pe toate este imposibil sa te conformezi intru totul; - Un hatis legislativ in care, fara o busola politica, cetateanul de rand nu poate fi altfel decat pierdut.
- Un hatis legislativ care impinge cetateanul de rand in postura de mesager si curier intre diverse institutii ale statului.
Un hatis legislativ in care cetateanul de rand este pus pe drumuri pentru a plimba hartii intre ghisee in lipsa unui sistem informatic centralizat si a unei bune colaborari intre institutiile statului. Un hatis legislativ in care cetateanul de rand este amendat pentru ca nu respecta legea ale carei prevederi se schimba insa de la o luna la alta si pe care le afla abia in ultima instanta prin confruntarea cu problema supusa multiplelor reglementari. Un hatis legislativ in care cetateanul de rand consuma timp, bani si nervi in interactiunea cu functionari fie complet dezinteresati de rezolvarea problemelor pentru care sunt consultati, fie la fel de confuzi si incurcati in itele sistemului ca si cetatenii. - Un aparat de stat supradimensionat, lent, ineficient si extrem de costisitor.
- Suprataxarea ca resursa principala pentru sustinerea unui asemenea aparat de stat.
sus
|
 |
