Sunteti aici: Home » Programul meu » Tipuri, cauze si efecte » Efecte

Supralegiferarea conduce automat la supradimensionarea aparatului de stat. Pentru ca, nu-i asa, este nevoie de institutii care sa gestioneze, sa aplice, sa monitorizeze, sa controleze modul de implementare a respectivelor legi.

In plus, in corelatie si cu abordarea de tip “paranoid” pe care legiuitorul roman o manifesta, reglementarile in anumite materii sunt orientate primordial pe interesul statului nu pe interesul cetateanului. Pentru ca, va amintiti, cetateanul este infractor pana la proba contrarie si el trebuie implicit sa plateasca.

Astfel, in multe situatii un cetatean este constrans sa intre in contact cu mai multe institutii ale statului doar pentru a-si rezolva o singura problema. Prin urmare, cetateanul este luat drept “porumbel calator” in dialogul dintre diversele institutii ale statului care isi dau cu “avizul” asupra problemei respective. Chiar daca el are o singura problema. Pe care ar prefera sa o rezolve la un singur ghiseu.

Dar, dupa cum legiuitorul are in vedere in primul rand interesul statului, care trebuie sa hraneasca un numar cat mai mare de functionari, desigur ca varianta in care cetateanul alearga si functionarii stampileaza este cea care isi gaseste si fundamentarea legala.

Mai mult decat atat, cetateanul este de multe ori constrans, tot prin lege, ca pentru rezolvarea acelei unice probleme pe care o are sa intocmeasca dosare cu acte aproape identice (in original si copie, evient) pe care sa le depuna la institutii diferite, urmand sa primeasca in schimbul efortului un singur raspuns pentru acea singura problema.